“Succesul unei strategii AI nu stă în viteza adoptării, ci în claritatea scopului.”  Ovidiu Teodorescu | CEO @UCMS by AROBS

1. Mulți privesc AI-ul ca pe o amenințare care ar putea înlocui munca umană. Care sunt cele mai bune strategii prin care companiile pot transforma Inteligența Artificială într-un partener valoros și nu într-un competitor?

Ovidiu Teodorescu | CEO @UCMS by AROBS:

Schimbarea a produs dintotdeauna valuri în piață – iar apariția AI-ului nu face excepție. Din momentul în care a intrat în scenă, Inteligența Artificială a promis reconfigurări serioase de traseu în business, adică valuri cu impact mare. Iar de aici, reacțiile au fost diverse: de la AIG (AI Gold Rush, goana după aurul AI), la FOBLO (teama de a rămâne pe dinafară) sau la AI-Washing (companii care pretind că folosesc AI doar pentru a atrage investitori, talente sau clienți).

Nu puține branduri internaționale, bine poziționate și cu reputație solidă, s-au aruncat la investiții masive în AI pentru a fi printre primii care îmbrățișează o tehnologie ce promite să revoluționeze lumea. Astăzi, multe dintre ele realizează că o analiză mai profundă a contextului le-ar fi scutit de cheltuieli importante. Pentru că, da, atunci când aloci sume uriașe unei tehnologii noi fără să obții un ROI real și profitabilitate pe axele esențiale ale companiei, rezultatul nu se traduce în „investiție”, ci, pur și simplu, în „cheltuială”.

Paradoxal sau nu, adoptarea Inteligentei Artificiale trebuie să se facă într-un context construit pe nevoile Inteligenței Umane. Pentru noi, întrebarea nu este „în cât timp putem face ceva”, ci „în cât timp putem certifica faptul că acel ceva este bun pentru oameni și pentru companie”. Nu contează doar viteza cu care pui la punct un proces și îl execuți, ci cât de repede primești feedbackul care îți confirmă că direcția este corectă.

Când vine vorba de strategie în adoptarea AI, regula „one-size-fits-all” pur și simplu nu se aplică. Fiecare companie are propriul ADN, propriile date și dinamici interne – deci și propria formulă de integrare. Ceea ce rămâne, însă, universal valabil este importanța de a apăsa frâna entuziasmului și de a așeza totul într-un context realist. Doar așa poți înțelege cât de repede trebuie să alergi și când e momentul să-ți sincronizezi ritmul cu nevoile reale ale oamenilor din companie.

2. Cum pot managerii/liderii să sprijine angajații în procesul de tranziție către un mediu de lucru în care AI joacă un rol tot mai mare? Care ar trebui să fie abordarea lor pentru a reduce fricile și rezistențele legate de tehnologie?

Anca Bosinceanu | HR Manager @UCMS by AROBS:

Cea mai riscantă abordare pe care o pot avea liderii atunci când vine vorba despre tranziția către un mediu de lucru în care AI-ul joacă un rol tot mai mare este aceea de a presupune că oamenii se vor adapta singuri, „din mers”. Oricât de intuitivă ar părea tehnologia, realitatea este că angajații au nevoie de două elemente esențiale pentru a face față schimbării: suport real pentru învățare și timp pentru acomodare.

Dacă ne gândim că unui nou angajat îi acordăm, în mod firesc, o perioadă de minimum șase luni pentru a se aclimatiza cu organizația, poate ar trebui să privim adoptarea unor instrumente AI în același mod — ca pe „noi colegi” care intră în echipă.

Diferența majoră este că, de această dată, organizația trebuie să fie cea care se adaptează la noii „colegi digitali”. Liderii au rolul de a crea cadrul potrivit în care oamenii să învețe, să experimenteze, să greșească și să își regăsească încrederea în propriile competențe, chiar și într-un context tehnologizat.

Un alt aspect esențial ține de modul în care sunt alese și comunicate soluțiile de AI. Dacă implementarea pornește de la oameni — de la nevoile și provocările lor concrete — și dacă se explică deschis de ce și pentru ce este introdusă o anumită tehnologie, se reduce semnificativ anxietatea legată de schimbare.

În plus, se evită efectul FOBLO (fear of being left out), care apare frecvent în rândul angajaților sau al candidaților atunci când simt că nu înțeleg direcția companiei sau ritmul transformării.

În final, rolul liderilor nu este doar să aducă AI-ul în organizație, ci să devină liant între tehnologie și oameni — să transforme teama în curiozitate, rezistența în participare și adaptarea în proces continuu de învățare.

3. Una dintre dificultățile întâmpinate de organizații în adoptarea AI este lipsa unei strategii clare. Ce recomandări ai pentru companiile care doresc să implementeze AI, dar nu știu de unde să înceapă?

Ovidiu Teodorescu | CEO @UCMS by AROBS:

Prima recomandare pentru orice companie care își dorește să implementeze AI este să înceapă simplu și pragmatic, de la o întrebare esențială:  „La ce ne va folosi concret AI-ul?”

Sună banal, dar foarte multe organizații sar peste acest pas și ajung să implementeze tehnologii doar pentru a „ține pasul cu piața”. În realitate, succesul unei strategii AI nu stă în viteza adoptării, ci în claritatea scopului. Odată ce organizația își definește precis obiectivele — fie că e vorba de eficientizarea proceselor, de suport în decizie sau de automatizarea unor sarcini repetitive — abia atunci poate contura o strategie coerentă.

Este important, de asemenea, să înțelegem că nu toate departamentele din companie reacționează la fel la schimbare. De exemplu, în HR, deciziile și impactul lor se văd de cele mai multe ori după un an sau chiar mai mult, ceea ce înseamnă că orice experiment nevalidat poate genera efecte întârziate și costisitoare. Tocmai de aceea, recomand ca organizațiile să introducă modele deja validate, testate în contexte similare, pentru a reduce riscurile și a învăța din experiențele existente pe piață.

Pe scurt, începutul nu trebuie să fie spectaculos, ci intenționat și controlat. E mai sănătos să testezi un proiect-pilot bine definit, să-l evaluezi corect și abia apoi să scalezi, decât să lansezi o inițiativă amplă fără repere clare.

4. Cum poate Inteligența Artificială să ajute organizațiile să facă față declinului demografic și să optimizeze gestionarea resurselor umane, având în vedere că numărul de talente disponibile va scădea în următorii ani?

Ovidiu Teodorescu | CEO @UCMS by AROBS:

Declinul demografic este o realitate care va pune presiune tot mai mare pe organizații. Iar în acest context, Inteligența Artificială poate fi un sprijin uriaș — dar doar dacă o privim corect. Primul pas este să conștientizăm că AI-ul nu înlocuiește oamenii, ci îi completează. Poate automatiza procese, poate optimiza fluxuri și oferi o eficiență mai bună, dar nu poate înlocui creativitatea, judecata și experiența umană.

Un management care crede că, odată cu AI-ul, nu mai are nevoie de juniori și că a economisit costuri de angajare și salariale ar trebui să se întrebe serios: „Cine vor fi liderii din companie peste 5, 10 sau 15 ani dacă nu mai avem oameni angajați în procesul de creștere profesională?”

Dacă ne bazăm doar pe tehnologie, riscăm să pierdem exact elementul care face diferența între o companie adaptabilă și una rigidă: continuitatea umană. AI-ul ne poate ajuta enorm să facem față scăderii numărului de talente — prin eficientizarea proceselor, prin identificarea nevoilor reale și prin eliberarea oamenilor de sarcini repetitive. Dar misiunea noastră ca lideri este să folosim această eficiență ca pe o oportunitate de a investi mai mult în oameni, nu de a-i înlocui. Într-o piață cu tot mai puține resurse umane disponibile, avantajul competitiv va aparține companiilor care reușesc să combine inteligența tehnologică cu cea umană, într-un parteneriat real, nu într-o competiție.

Anca Bosinceanu | HR Manager @UCMS by AROBS:

Din perspectiva HR-ului, declinul demografic ne obligă să regândim complet modul în care privim dezvoltarea oamenilor. Nu mai este vorba doar despre recrutare, ci despre optimizarea și valorizarea fiecărui om pe care îl avem deja în organizație. Aici, AI-ul clar ne ajută să înțelegem mai bine competențele existente, să anticipăm lipsurile și să personalizăm programele de dezvoltare, astfel încât fiecare angajat să-și poată atinge potențialul.

Inteligența Artificială ne oferă acces la o imagine clară asupra „hărții interne a talentelor”: cine are abilități transferabile, ce tip de formare este necesară, unde putem redistribui resurse fără a pierde know-how-ul organizațional.

Într-un context în care forța de muncă scade, fiecare decizie legată de oameni trebuie să fie informată și strategică, iar AI-ul poate furniza tocmai acel nivel de claritate și anticipare care ne lipsea până acum.

Dar, la fel ca în orice proces de transformare, cheia este echilibrul între tehnologie și empatie. AI-ul ne poate spune unde avem decalaje, dar doar oamenii pot decide cum le abordăm, în funcție de context, cultură și motivație. În următorii ani, HR-ul nu va fi despre înlocuirea oamenilor cu algoritmi, ci despre crearea unui ecosistem în care oamenii și tehnologia cresc împreună. Pentru că, indiferent de cât de inteligentă devine tehnologia, adevărata inteligență organizațională rămâne cea umană.

5. Cum integrează UCMS by AROBS AI în procesele interne și cum asigurați o implementare eficientă în cadrul echipelor?

Anca Bosinceanu | HR Manager @UCMS by AROBS:

În UCMS by AROBS, toate proiectele interne pornesc de la promisiunea noastră de a sprijini echipele să câștige timp și să pună oamenii pe primul loc. Iar AI-ul nu face excepție. Nu integrăm tehnologia doar pentru că este „la modă”, ci pentru că ne ajută să fim mai aproape de această promisiune — să simplificăm procesele și să le oferim colegilor mai mult spațiu pentru activitățile cu adevărat valoroase.

Integrarea AI-ului în procesele interne se face treptat și cu un scop clar: să eliminăm sarcinile repetitive, să îmbunătățim acuratețea datelor și să oferim suport inteligent echipelor. Înainte de orice implementare, analizăm atent unde tehnologia poate aduce valoare reală și cum poate susține munca oamenilor, nu să o înlocuiască.

Rămânem, așadar, la ideea că succesul AI-ului nu vine din complexitatea algoritmilor, ci din modul în care acesta eliberează timpul oamenilor pentru ceea ce contează cu adevărat: relațiile, ideile și dezvoltarea continuă.

6. Ce mesaj ai vrea să le transmiți participanților HR Summit?

Ovidiu Teodorescu | CEO @UCMS by AROBS:

Pe măsură ce vorbim tot mai mult despre adopția AI în companii, este esențial să nu uitam să ne întrebăm: Who cares about the Caretakers?  SI ne referim, evident, la oamenii de HR care sunt mereu în prima linie atunci când vine vorba de schimbări cu impact în organizație.

Înainte de a urma o nouă tendință sau tehnologie, trebuie să înțelegem de ce o facem și să păstrăm focusul pe oameni, conștienți fiind că ei rămân resursa esențială pentru o dezvoltare strategică și stabilă pentru a rămâne într-un veritabil Infinite Game, și principalul diferențiator într-o piață tot mai dinamică și concurențială.